
Jurnal de logodnă sau prima mea ședință foto complicată din primii ani dedicați fotografiei de eveniment.
Jurnal de logodnă și șapte ani cu câteva luni de la prima mea ședință foto complicată.
Chiar nu mai știu sigur cum s-a purtat discuția. Dar îmi aduc aminte vag cum că eu fac fotografii faine în Dobrogea. Nu aș vrea să le fac și lor o ședință foto pe acolo pe undeva?
Decorator fiind, ședințele foto declanșează în subconștientul meu câteva trigere: poveste, scenariu, decor, dubiță, recuzită, multă dacă se poate să am ce alege și timp o zi.
Am stabilit coordonatele împreună, orele și a venit acea zi. Mi-am luat timp 4 ore înainte. Dubița era încărcată cu o zi înainte.
Am descins în Dobrogea, în Munții Măcin, cu mese, cu scaune, cu truse, scări și tot felul de mărunțișuri. Am cules de pe câmp ce-am găsit și ad-hoc am încropit un mic buchețel. Cutii legate prin copac, masă cu tot dichisul, fursecuri, ceai, vin roșu. Dacă aveam și invitați scăpau mirii de-o grijă la oraș.
Jurnal de logodnă, așa mi-a plăcut să-i spun. Așa mi s-a părut că i se potrivește protagonistei, Aurora. Deh, balanță ca mine fiind, am zis că-i romantică și sensibilă la detalii. Și nu am greșit. Peste ani clipele de atunci s-au conservat într-o frumoasă prietenie.
Da, știu, acum altfel aș fi făcut încadrările. O iau înaintea cârcotașilor ))). Dar tot ce-am lucrat în decursul timpului a dus la ceea ce sunt acum. Și cum altfel dacă nu perseverând?
Nu am salvat prea multe imagini pentru că nici prin cap nu-mi trecea că voi face vreun site. Așa că acum nu pot prezenta decât ce mi-a mai rămas cu îngăduința lor.
De vă place sau nu, un feedback e bine venit oricum!